October 18, 2021

Ce este controlul de constituționalitate?

Orice excepţie de neconstituţionalitate care vizează exclusiv interpretarea sau aplicarea, urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă.

Constituția reprezintă legea supremă în ierarhia unui stat democratic, aceasta având o forță de lege superioară tuturor celorlalte legi și acte normative emise. Totodată, Constituția reprezintă punctul de reper în evaluarea calității actelor normative cu putere inferioară.

Controlul de constituționalitate este acel control efectuat de către Curtea Constituțională a unui stat cu privire la gradul de concordanță al actelor normative cu Constituția statului respectiv.

Controlul constituțional vizează întregul ansamblu sau, după caz, doar anumite dispoziții dintr-o lege sau ordonanță în vigoare.

Mijlocul procesual de declanșare al controlului de constituționalitate este invocarea excepției de neconstituționalitate. Excepția poate fi invocată de către părțile din proces, în fața oricărei instanțe, în orice etapă a  litigiului și indiferent care este obiectul acestuia, cu condiția, desigur, a existenței unei legături logice între obiectul excepției și cel al litigiului.

Prevederile a căror neconstituționalitate a fost deja constatată printr-o decizie anterioară a Curții, nu mai pot constitui obiect al excepției de neconstituționalitate.


Controlul de constituţionalitate poate fi abstract - a priori-   adică vizează numai norma legală fără a avea o aplicare practică sau poate fi un control concret- a posteriori -  atunci când norma legală verificată este incidentă într-o speță determinată. 

Curtea Constituțională nu se pronunţă decât asupra conformităţii prevederilor vizate cu dispozițiile constituționale. În acest context trebuie amintit că orice excepţie de neconstituţionalitate care NU vizează o lege, o ordonanţă ori o dispoziţie dintr-o lege sau o ordonanţă, ci exclusiv interpretarea sau aplicarea lor, urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă, deoarece potrivit art.126 din Constituţie, o astfel de atribuţie intră doar în sfera de competenţă a instanţelor judecătoreşti. 

De asemenea, de reținut este că din economia art. 146 din Constituție se desprinde concluzia că nu pot face obiectul controlului de constituționalitate pe calea excepției de neconstituționalitate actele normative precum hotărârile de guvern, ordine de ministru, hotărârile consiliilor județene și consiliilor locale, decretele Președintelui României, alte acte cu caracter normativ ale administrației publice centrale sau administrației publice locale. 

Curtea Constituțională a pronunțat mai multe decizii în legătură cu această chestiune, cu evidențierea faptului că hotărârile Guvernului nu pot face obiectul controlului de constituționalitate efectuat de judecătorul constituțional, singura cale de atac fiind cea reglementată de contenciosul administrativ. Instanța judecătorească sesizată va respinge o astfel de excepție printr-o încheiere motivată, fără a mai proceda la sesizarea Curții Constituționale.